Te-ai întrebat ce înseamnă ThirdPlace? Conceptul a fost promovat încă din 1989 de sociologul Ray Oldenburg și desemnează acele medii și locuri la intersecția celor două medii sociale obișnuite: acasă („locul întâi”) și locul de muncă („locul al doilea”).
Într-o lume în care angajații ar vrea să rămână cât mai mult într-un regim flexibil și chiar total online, dacă s-ar putea, mai mulți experți s-au grăbit să anunțe dispariția Third Places, acele sufragerii sociale unde oamenii se simt confortabil și în largul lor și creează conexiuni cu cei cu care lucrează sau cu care se întâlnesc aleatoriu. Un loc în care ierarhia socială este lăsată la ușă, permițând amestecuri profesionale neașteptate, dar pline de însemnătate. Antropologii văd aceste spații, cum ar fi piețele, cafenelele și alte locuri de întâlnire, ca oportunități pentru ca oamenii să socializeze, să facă afaceri și să facă schimb de idei. Aceste spații exprimă, de asemenea, norme și valori culturale și modelează sentimentul de identitate și istoria comună al unei comunități.
Oare această cultură a Third Places nu este cumva similară cu ceea ce organizațiile încearcă să impună – o cultură fluidă care lasă loc de echipe sponane și șterge din rigorile ierarhice și din rigiditatea unor fișe a posturilor cu atribuții stricte?
Organizațiile par să spună că da. Mai mult ca oricând au ca obiectiv să găsească metode prin care să readune angajații în comunități, să creeze momente de conectare cu echipa și să își redefinească spațiile pentru ca aceste Third Places să existe chiar în interiorilor organizațiilor. Studiul EY 2023 Work Reimagined Survey arată că există un decalaj clar între optimismul angajatorilor și cel al angajaților în ceea ce privește alinierea conducerii cu privire la noile modalități de lucru. În timp ce 73% dintre angajatori sunt de acord că managerii și conducerea sunt aliniați în privința noilor modalități de lucru (de exemplu, programul de lucru, timpul liber, munca la distanță și munca hibridă), doar 55% dintre angajați sunt de acord.
Iată doar două exemple despre ce cred angajatorii:
“Cheia rămâne conectarea cu oamenii. Ai nevoie să te conectezi cu ei, să lucrezi din mijlocul lor, să-i ajuți să treacă peste toate problemele pe care le întâmpină în contextul în care presiunea e maximă pe structurile organizaționale, se dorește a se livra mai mult cu mai puțin”, spune Alina Culcea, Director General Amgen România, la podcastul #TPInsights.
“Avem angajați care lucrează din cu totul alte locații în țară și am acceptat asta, deși vrem să ne întoarcem cu toții la birou și avem cumva ca direcție la nivel de companie la nivel global, să fim împreună, să ne întoarcem la birou, să petrecem timp în echipă”, spunea și Ruxandra Lupșa, HR Director Eastern Europe NXP Semiconductors, la podcastul #TPInsights.
Și iată cum ar arată un spațiu de lucru al prezentului și viitorului:
“Un spațiu de lucru spactaculos înseamnă să îmbine necesitatea unui spațiu de birouri cu sufrageria unui om. Nu înseamnă neapărat mobilier, înseamnă că, dacă ai nevoie de o oră să stai liniștit în biroul respectiv, găsești un loc pentru asta. Dacă ai nevoie să te duci să lucrezi concentrat o perioadă de timp, găsești
un loc pentru asta. Dacă ai nevoie să te așezi cu trei colegi la o masă să beți o cafea și să dezbateți idei, găsești un loc pentru asta” spune George Didoiu, Director Tenant Services Colliers International, care face și o descriere plastică a modului în care vor arăta birourile: o contopire între un living și un lobby de hotel.
De ce avem nevoie să păstrăm vii Third Places?
Sociologul Ray Oldenburg a dezvoltat conceptul de „al treilea loc” pentru a descrie rolurile vitale ale acestor spații în stimularea unui sentiment de comunitate și de conexiune socială – descriindu-l drept ancora comunității noastre.
În ultimii ani, acestea au luat multe forme, cum ar fi cafenele, cluburi, biserici, parcuri, piețe. Într-o societate din ce în ce mai rapidă, mai conectată cu tehnologia și mai deconectată de oameni, din ce în ce mai individualistă și consumeristă, aceste spații continuă să joace un rol vital în promovarea comunității și a apartenenței în organizații și nu doar.
- Un răspuns la o epidemie a singurătății. Potrivit unui sondaj recent, jumătate dintre americani sunt singuri. În Regatul Unit, 40% dintre indivizi spun că sursa lor principală de companie este fie un animal de companie, fie televizorul. Deși îmbunătățirile tehnologice par fantastice, ele au dus la o epidemie de singurătate. La fel, studiile arată că viața oamenilor poate fi redusă cu 15 ani din cauza singurătății.
- Creșterea sentimentului de apartenență. Oferind indivizilor spații pentru a se aduna, a forma relații cu ceilalți și a promova un sentiment de apartenență și comunitate, acestea contribuie în mod semnificativ la creștere fericirii și împlinirii angajaților și la promovarea bunăstării mentale și fizice.
- Conectare socială. Spre deosebire de comunicare online, foarte funcțională, Third Places oferă un cadru relaxat, informal un cadru în care oamenii se simt confortabil. Societatea încă are nevoie de aceste locuri fizice, unde conversațiile aleatorii pot duce la descoperirea de noi perspective și la descoperirea unor puncte comune între oameni diferiți.
