Știați că există o formulă a schimbării? Iată cum o putem aplica

Conceptul schimbării este mult folosit, cel puțin la nivel teoretic. Dar ce-ar fi dacă am folosi o formulă concretă, oare schimbarea ar putea veni mai ușor?

credit foto: 123RF

Formula lui Gleicher, cunoscută și sub denumirea de Formula Schimbării, a fost propusă de David Gleicher, consultant în management și lider al schimbărilor organizaționale.

Formula este exprimată matematic astfel:

D × V × F > R

unde:

D reprezintă Nemulțumirea cu starea actuală (Discontent)

V reprezintă Viziunea pentru viitor,

F reprezintă Primul pas către schimbare (First step)

R reprezintă Rezistența la schimbare.

Conform formulei, pentru ca o schimbare să aibă loc cu succes, rezultatul produsului D×V×F trebuie să fie mai mare decât rezistența la schimbare (R). Aceasta sugerează că un nivel ridicat de nemulțumire cu situația actuală, o viziune clară a viitorului dorit și un prim pas concret și realizabil sunt esențiale pentru a depăși rezistența la schimbare.

Cum folosesc liderii Gleicher’s Formula?

  • Liderii pot utiliza formula lui Gleicher pentru a evalua dacă o schimbare propusă în organizație este fezabilă. Analizând nivelul de nemulțumire față de situația actuală, claritatea viziunii și realizarea unui prim pas practic, pot obține o perspectivă mai clară asupra rezistenței la schimbare și își pot ajusta strategia.
  • Utilizând formula lui Gleicher liderii pot identifica și adresa posibilele surse de rezistență. Acest lucru le permite să comunice mai eficient, concentrându-se pe gestionarea nemulțumirii, clarificarea viziunii și evidențierea primului pas către schimbare.

Exemplu

Să luăm exemplul unei companii IT care dorește să implementeze o nouă metodologie de dezvoltare software pentru a crește eficiența și calitatea produselor sale.

  • Nemulțumirea (D): O analiză a feedback-ului angajaților și a performanței actuale a  proiectelor poate indica existența unor nemulțumiri legate de procesele de dezvoltare existente și că îmbunătățirile sunt necesare.
  • Viziunea (V): Liderii definesc o viziune clară a modului în care noua metodologie va îmbunătăți eficiența, calitatea și colaborarea în cadrul echipei de dezvoltare.
  • Primul pas (F): Este stabilit un plan detaliat pentru implementarea primei faze a noii metodologii, inclusiv formarea echipei și implementarea unui proiect-pilot.
  • Rezistența (R): Sunt identificate posibile rezistențe din partea angajaților care se tem de schimbare și a celor care sunt fideli vechilor procese.

Prin aplicarea formulei lui Gleicher liderii pot evalua dacă schimbarea propusă este fezabilă și pot dezvolta strategii adecvate pentru a depăși rezistența. În acest caz, o abordare atentă la comunicare și formare ar putea contribui la creșterea succesului implementării noii metodologii.

Un studiu realizat de Harvard Business Review a arătat că încă din 2022, în medie, angajații s-au confruntat cu 10 schimbări în firmă! Restructurări, noi modele de business, muncă hibrid, tehnologie … Unii dintre noi am respins-o frontal, dar n-am avut încotro și ne-am adaptat, alții am îmbrațișat-o și ne-am antrenat mindset-ul de creștere, cu cărți, podcasturi, leadership, coaching, mentoring.

Deși par radical diferite, ambele tabere au ceva în comun: oboseala de schimbare. Este un sentiment general de apatie sau resemnare față de schimbările organizaționale care apare atunci când au loc prea multe schimbări sau când o schimbare semnificativă urmează imediat unei schimbări anterioare. Un lucru interesant: nu contează dacă schimbările sunt văzute ca pozitive, ele contribuie în continuare la oboseală. Efectele negative sunt multe: performanță în declin constant, creșterea conflictelor, scăderea satisfacției muncii, val de plecări…

Gartner a analizat datele a peste 4.000 de angajați (diverse geografii și niveluri ierarhice) și a constatat că doi factori îi ajută să gestioneze mai bine schimbarea:

  • Încrederea: măsura în care angajații cred că liderii au interesele lor în minte și fac ceea ce au promis că vor face. Cei care raportează un nivel ridicat de încredere au o capacitate medie de schimbare de 2,6 ori mai mare decât cei cu încredere scăzută. 
  • Coeziunea echipei: măsura în care echipele împărtășesc un sentiment de apartenență și conexiune, împreună cu angajamentul și responsabilitatea față de un obiectiv comun. Angajații cu o coeziune puternică în echipă au o capacitate de schimbare de 1,8 ori mai mare decât capacitatea celor cu coeziune scăzută în echipă.

Soluția pe scurt? Creștem lideri care să dea încredere și să țină echipa unită – diminuăm oboseala de schimbare și efectele sale negative.  Schimbarea este inevitabilă. Oboseala de schimbare nu.  

Etichete:
Irina Vijoli

Irina Vijoli

Implicată activ în asistarea companiilor românești să inoveze și să creeze valoare adăugată durabilă în context internațional, Irina propune și implementează strategii de creștere personalizate și este un promotor pasionat al tehnologiei informației ca motor de dezvoltare.

Alte recomandări