Liderii prezentului merg pe nisipuri mișcătoare, confruntați cu multiple presiuni și traversând provocare după provocare, într-un ritm rapid care nu lasă prea mult spațiu de recuperare și repoziționare. Și viitorul nu arată vreun semn de calm, dimpotrivă. Traversăm deja cea de-a cincea revoluție industrială, începută undeva în jurul anului 2020. Aflată sub semnul parteneriatului om-tehnologie, tinde spre crearea unui mediu de lucru în care mașinile și oamenii colaborează: sarcinile repetitive și periculoase sunt lăsate în seama mașinilor în timp ce oamenii se concentrează asupra activităților complexe și creative. Pare că se conturează o lume mai bună, dar nu putem ignora pericolele: cât de multă tehnologie putem infuza în procesele de business și totuși să rămână predictibile? Cum acționăm într-o lume în care tehnologia o ia înaintea reglementării? Este ceea ce s-a întâmplat deja în cazul GDPR, NIS și mai nou discuția despre etică și AI. Cum armonizăm și cum creăm cadrul optim pentru ca membrii diverselor generații să comunice, să rămână implicați și productivi și să găsească semnificație și satisfacție în ceea ce fac? Asta în timp ce avansăm cu pași repezi spre a șasea revoluție industrială, în care utilizarea tehnologiilor avansate precum quantum computing sau nanotehnologie vor aduce antifragilitate și productivitate.
Ce rămâne deci de făcut pentru a ne pregăti din mers pentru un viitor incert, dar plin de oportunități pentru cei care vor ști să le vadă și să le fructifice?
Un set de 5 competențe bine înțelese, antrenate și dezvoltate pot constitui un kit util pentru a naviga apele tulburi ale leadershipului modern.
- Adaptabilitate
Ca specie am supraviețuit adaptându-ne. Este în ADN-ul nostru să fim creativi, să găsim soluții. Este ceea ce un lider va face și în viitor, probabil mai intens și mai rapid, pe măsura schimbărilor dinamice ale mediului de afaceri. Flexibilitatea cognitivă, reziliența emoțională, gestionarea riscurilor sau ajustarea comportamentelor sunt câteva concepte de înțeles și de exersat încă de acum. Și toate au la bază autocunoașterea – acela este primul pas. De exemplu, ce stil de leadership avem? Cat din acest stil este un rezultat al temperamentului și personalității noastre și cât este “învățat”? Cum ne ajută sau cum ne stă în cale? Ce putem face concret pentru a aprecia mai bine complexitatea și pentru a ne dezvolta abilitatea de a înțelege situațiile din mai multe perspective? A găsi răspunsurile potrivite la aceste întrebări este primul pas spre succesul pe termen lung.
- Mentalitate de creștere
O premisă a adaptabilității este mentalitatea de creștere – studiată și explicată pentru prima data de Carol Dweck, profesoară de psihologie la Universitatea Stanford. Cercetările sale au avut un impact semnificativ în domeniul educației și al dezvoltării personale, punând în evidență importanța atitudinii și a modului în care oamenii abordează provocările și eșecurile. Lucrările sale demonstrează faptul că învățarea este un proces continuu, iar efortul și reziliența sunt cheile succesului pe termen lung. Oamenii pot avea o mentalitate fixă, fiind convinși că inteligența și talentul sunt date, înnăscute și nu pot fi îmbunătățite. La polul opus se află mentalitatea de creștere, abordare în care calitățile personale sunt văzute ca fiind flexibile și susceptibile de îmbunătățire prin efort și învățare. Liderii care adoptă și promovează mentalitatea de creștere în organizațiile lor nu vor întârzia să vadă efectele pozitive: Carol Dweck a descoperit că angajații din organizațiile cu mentalitate de creștere au 47% mai multe șanse să-și considere colegii ca fiind de încredere și cu 34% mai multe șanse să manifeste un puternic sentiment de angajament față de companiile lor. Ingredientele succesului într-un viitor din ce în ce mai tehnologizat, cu granite din ce în ce mai șterse între om și tehnologie, în care a te reinventa ca om și organizație va deveni normă și nu excepție.
- Curaj
În definiția mai seacă a cuvântului putem descrie curajul ca o abilitate cognitivă care se poate crește sau atrofia prin neuroplasticitate. La baza sa stau 2 elemente: dorința de acțiune și abilitatea de a gestiona frica și anxietatea pentru a menține dorința de acțiune.
Reprezentarea clasică a liderului curajos este de multe ori asociată unui câmp de luptă: liderul conduce echipa spre success, zdrobește competiția, capturează cotă de piață sau atrage talente prin figura lui charismatică. Curajul transpare mai degrabă în alte comportamente: atunci când spunem lucrurilor pe nume în organizație chiar cu riscul de a stârni antagonisme în board, atunci când evaluăm corect performanțele echipei, fără discriminări și prejudecăți, atunci când luăm decizii dificile și nepopulare dar le comunicăm corect și transparent sau când renunțăm repede la un proiect care nu merge deși a fost ideea noastră și l-am susținut de la început sau atunci când acceptăm și încurajăm voci diferite de ale noastre. Asta ne face capabili să rămânem cu picioarele pe pământ și să evaluăm corect situațiile cu care ne confruntăm, pastrând desigur responsabilitatea acțiunilor noastre.
- Gândire critică
Într-o lume a abundenței informaționale lipsa abilității de a discerne ce este corect, ce e relevant și ce e necesar devine de-a dreptul periculoasă. În partea noastră de lume mai e de muncă – o cercetare Statista din septembrie 2023 arată că peste 50% dintre adulții din Portugalia, Polonia, România, Ungaria, Bulgaria, Slovacia și Croația au declarat că își obțin știrile din social media în vreme ce sub 35% dintre adulții din Europa considerau rețelele sociale drept de încredere în acest sens.* Acesta este mediul în care acționăm acum, pe viitor așteptarea este ca problema să capete mai multă relevanță, pe măsură ce nativii digitali intră în câmpul muncii. Ce rămâne de făcut pentru un lider este de a-și dezvolta gândirea critică, ce presupune analiza atentă a informațiilor, evaluarea logică a argumentelor și capacitatea de a emite judecăți bazate pe raționament și dovezi solide, fără a se lăsa influențat de prima impresie sau de păreri superficiale. Implică de asemenea și abilitatea de a pune întrebări, de a propune perspective diferite și de a căuta soluții inovatoare. Încurajată și la nivel de echipă sau organizație, gândirea critică creează premisele inovării și rezolvării problemelor complexe, de care viitorul nu va duce lipsă.
- Cunoaștere tehnică
Pentru a gestiona eficient tehnologiile emergente, liderii trebuie să-și îmbunătățească cunoștințele tehnice. Aceasta nu implică neapărat expertiză profundă ci mai degrabă înțelegerea fundamentală a tehnologiilor cheie pentru a lua decizii informate. Să luăm ca exemplu deja celebrul și omniprezentul ChatGPT, a cărui adopție crește exponential: 100 de milioane de oameni, 92% din companiile Fortune 50 și 2 milioane de dezvoltatori îl folosesc săptămânal. Are la bază un algoritm complex care procesează intrările în limbaj natural și prezice următorul cuvânt pe baza informațiilor existente, “învățate”. Prezice apoi următorul cuvânt și următorul cuvânt și așa mai departe până când răspunsul este complet.
De ce e important de înțeles? Pentru că această bază algoritmică legată de miliarde – chiar de trilioane – de parametri poate fi imprecisă și poate chiar “ halucina” – adică poate face o predicție incorectă, care duce la răspunsuri neadevărate. Calitatea datelor pe care a fost antrenat algoritmul determină corectitudinea răspunsurilor – deci mare atenție unde îl folosim în organizație. Interesant de știut pentru un lider și că există tendința de verticalizare pe industrie, adică de apariție a unor modele dedicate special anumitor domenii (sănătate, juridic, etc). Acesta este nivelul minimal de înțelegere pentru a putea integra și folosi un instrument cu siguranță util în activitatea echipelor.
Lista rămâne deschisă, pe măsura oportunităților imense pe care le putem doar intui într-o lume care e posibil să arate foarte diferit în următoarele decade.
